Imi amintesc cum mainile sale imi incantau trupul, cum sarutarile sale ma infiorau si cum voiam si nu voiam sa fiu a lui. Imi amintesc cum ma uram si nu eram a lui, cum incercam sa fiu si ma durea, sufeream si nu intelegeam de ce , de ce a trebuit sa doara si ma gandesc ca va muri totul.

Imi amintesc cum imi atinteam privirea pe trupul sau si ma invaluia iubirea sa disperata.Nu stia ce sa faca, astepta clipa SI NU CREDEA in ceea c exista.Mi-am culcat trupul asupra sa si incercam sa inteleg dezamagirea care ma cuprinde. Si incerc sa uit durerea pe care mi-a oferit-o. Nu ma regasesc iar uitarea imi este interzisa.

Am vrut, am sperat, am cautat .. caut si nu gasesc. Unde ma aflu?

Traim, visam, speram .. Of doamne! Sa nu zambim in soare cu lacrimi in ochi! Voi afla .. ? Din pacate sigur!

M-am umilit d atatea ori, de atatea ori in cautarea fericirii. N-o voi obtine vreodata! De ce?